Deci...stiu ca deja nu mai am cititori pentru povestea asta...dar totusi inca sper sa revina cativa...Cine ar vrea sa citeasca...sa nu uita sa imi lasa si un comentariu...dar sa citeasca macar si sa spune ce moment ia placut...Fara alte prelungiri:Ninja Din Mine 14!!!
Clopotelul a sunat in
sfarsit.Ma duc linistita la clasa mea,ambitioasa mea
clasa.Am intrat in clasa si spre surprinderea mea erau toti posomorati...
---Ce ati mai patit si voi?
Liniste...-_-?
---Pamantul catre voi??Hello???!!!Raspundeti-mi!Ce se intampla cu voi?
Nu imi raspund.De nervi,lam ridicat pe unu in picioare dar a cazut jos de parca nar fi avut suflet..
---Ce??Nu aveti suflete?Cine ar fi facut asta??Nu conteaza...trebuie sa ii vindec...Nu ii pot lasa asa...
Dintr-o data sa auzit ceva,ca un scartait care iti trezeste toata frica din tine si o sa simtit o aura care te facea sa tremuri,chiar si pe mine...dar imi era cunoscuta...Ma uit spre fereastra..Nimeni...
---Cine e acolo???Raspunde in clipa asta!!
---De parca nu ai stii...Nu iti amintesti tocmai de mine?Nu iti amintesti ce miai facut??
---Cine esti??
Incep sa imi pierd controlu.Inima imi bate foarte repede si incepsa nu imi mai simt picioarele.
---Cine esti??!!!Arata-te,Lasaule!!!!
---Chiar iti doresti sa ma vezi?Esti sigura ca esti in stare pentru asta?
---Nu mai bolborosi si arata-te!
In cele din urma sa aratat...era un barbat inalt,cu par negru si putin albit de batranete cu o privire care putea ucide daca erai prea slab.
---Nu se poate...!!!!Tttt-Tu esti...nu se poate asa ceva...tu trebuia sa fii demult..
---Mort??Asa iti intampini propriul tata?Oamenii normali isi imbratiseaza tatal cand afla ca este in viata...dar tu nu prea ai motive,nu?Avand in vedere ca tu mai ucis.
Eram atat de uimita incat de abia mai rosteam un cuvant.
---N-nu se poate asta...Ce cauti tu aicea,Tata...??
---Sa te pedepsesc,poate?
---In primul rand....nu ai pentru ce.In al doilea rand...nu team ucis intentionat!!
---Nu...tiai folosit puterile fara sa sti...Nu mai glumi cu mine!
---Nu glumesc!Crezi ca eu am vrut cu adevarat sa te ucid!!!Niciodata nu am vrut!!!Mereu ma provocai si imi spuneai ca sunt prea slaba sa fiu urmatoarea la tron si ca ar trebui sa ranunt la toate visele mele si la Usui...Cum puteai sa spui asta?Mereu ma enervai si imi venea sa te ucid de fiecare data cand spuneai asta si te uitai la mine cu dispret...si...si...in cele din urma am facuto...
Mam lasat dusa de val si iam spus toate astea in fata...
---Dar nam vrut...am plans atat de mult de parca fiecare lacrima era un glonte in inima mea...nu mai suportam si intr-o zi am decis sa imi iau viata,pentru fapta grava pe care am facuto.Miam pus varfu sabiei la piept si eram cat pe ce sa ma sinucid...Dar a venit Usui spre mine si ma oprit.Eram atat de speriata,de abia mai puteam respira.Plangeam si lam luat in brate pe Usui.El era singurul care stia de ce tiam facut.
---Deci...ai facut toate astea doar pentru ce tiam spus....??Esti chiar nebuna.
---De aceea semanam...
---Asa e..esti la fel de nebuna ca si mine.Nu puteai sa semeni mai mult cu mama ta?Ea e mult mai normala decat mine...nu imi vine sa cred cate so intamplat de atunci...
A inceput sa planga,prima data cand lam vazut asa...de am inceput si eu sa plang.In cele din urma neam potolit amandoi si am inceput sa discutam mai normal si mai serios.
---Deci...cum de esti in viata?
---Ce intrebare...o spui de parca nu ai vrea sa ma vezi...
---Pai sunt curioasa...Deci?
---E o poveste lunga...nam chef sa tio povestesc acuma.
---Esti rau>o<
---Da da...cum spui tu.
---Si...poti sa ii readuci la normal pe prietenii mei?
---Ah da...sigur...Am uitat.
---Multumesc.
---Daca ma intreaba sa le spun ca sunt tatal tau?
---Sigur...nu avem de ce sa mintim,nu?
---Da...Asa e...Hey...asculta.Imi pare rau pentru tot ce spuneam atunci ca nu erai buna si chestii de genu asta dar adevaru era ca vroiam sa te pregatesc sa fi cea mai puternica atat psihic cat si fizic.Atata tot.
---Si nu puteai sa imi spui asta inainte sa te ucid?!
---Pai...nu prea am avut timp...Mai luat prin surprindere
---Ah..da...asa e...Scuze ca team ucis
---Nare nimica...am si uitat^^
Ce moment emotionant...imi vine sa plang...chiar daca am facuto deja...Dar ma bucur ca miam intregit familia^^
---Si...cand se vor trezii?
---Nu stiu...cat de curand sper...
---Aha...Ar trebui sa isi revina cat mai repede...
---Dap...Trebuie doar sa asteptam...
Va urma....Mersi celor care lau citit si sper ca nu va plictisit povestea...nu uitati sa va lasati parerea si sa imi spuneti ce va placut cel mai
mult.Ne mai auzim!!
